Așezarea Moreni
Prima atestare documentară: 18 iunie 1584, sub numele de Moarile.
“Târgoviște – Petru Cercel voevod întărește jupânesei Caplea și nepoților ei, Badea și Calota postelnici, satele Drăgănești și Moarile, în urma unor judecăți.
Cu mila lui dumnezeu, Io Petru voevod și domnu a toată Țara Rumanească fecior marelui și preabunului Pătrașco voevod. Dat-au domniia mea aceastä poruncă a domniii mele jupanesii Caplii și cu nepoți ei, Badea și Calotă postelnicii, ei și cu feciorii lor, căți dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor moșie la Drăgănești și la satul ce se chiamă Moarile, toate părțile lor, cu rumăni și cu viile în deal și din câmp și din pădure și du peste tot hotarul, oricătă s’ar alege, pentru că sănt ale lor bătrăne și drept moșii de baștină.”
(sursa: “Documente privind Istoria României, Țară Românescă, vol. V 1581-1590”).
Din 1661, așezarea este cunoscută sub numele actual.
Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe şi satele Neagra, Piscuri, Pleaşa, Râpa, Ţuicani. Din 1897 se stabilizează organizarea administrativa a comunei Moreni; având în componenţa sa satele Tisa, Stavropoleos, Ţuicani şi Pleaşa.
La 9 August 1947, prin publicarea în Monitorul Oficial, se realizează unirea comunelor Moreni si Stavropoleos. Astfel, conform Legii Nr. 273 din 17 Iulie 1947, este edificată comuna urbană nereşedință de județ Moreni.
Din 1968, în urma reorganizării administrative naționale, Moreni include şi Cartierul Schela Mare, fiind transferat județului Dâmbovița.
Legenda:
“Se povesteşte că, pe vremea când moşia era încă sub stăpânirea boierească, trăia în actualul sat Moreni, probabil pe la începutul veacului XVII, o femeie destoinică şi curagioasă, numită Moreanca, (desigur soția unui oarecare Moreanu). Curagioasa femeie stăpânia cu mare greutate pământul, căci se începuse coborîrea pe vale a locuitorilor stabiliţi pe plaiuri. Moreanca îi alunga cu „parul” de pe moşie. Pentru curajul cu care apăra pământul şi destoinicia ei, boerul proprietar, care nu locuia în comună şi avea întinderi foarte mari de pământ, a dăruit Morencii locul, pe unde ar fi astăzi centrul satului. Din această femeie se trag, se zice, familiile Moreanu de astăzi.
– Auzită dela D-nul. M. Călărăşeanu student, Moreni.”
(sursa: fragment carte Morenii, autori Ioan Gh. Chivăran si I. Negoescu-Bucur, an publicare 1926)
Prezentare Moreni în „Marele Dicţionar Geografic al României” – Bucureşti, 1898 -1900, autori George Ioan Lahovari, C.I.Brătianu, Grigore G.. Tocilescu:
„Moreni, comună rurală, jud.Prahova, pl. Filipeşti, situată pe valea râului Cricovul-Dulce, la 32 de km de capitala judeţului şi la 10 km de reşedinţa plasei.
Se compune din 5 cătune: Moreni, Stavropoleos, Pleaşa, Ţuicani şi Tisa, cu o populaţie de 1350 de locuitori, din care 222 contribuabili, locuind în 296 case.
Are 2 biserici, una fondată la 1868, şi a doua în Tisa, reconstruită în 1893, deservite de un preot; o scoală înfiinţată la 1864, frecventată de 58 băeţi şi 3 fete, 2 mori.
Locuitorii, pe lângă agricultură, se mai ocupă cu brutăria, dulgheria, zidăria, fabricarea varului alb, cultura viei şi fabricarea gazului.
Locuitori împroprietăriți după legea rurală din 1864 sunt 96, cărora li s’au dat 529 hect. din Moșia Moreni.
Vite sunt: 34 cai și iepe, 139 vaci, 37 oi și 167 porci.
Toată com. are o suprafață de 780 hect.
La locul numit Păcurile, în partea de est a comunei şi la Sângerişul, în partea de N-E, sunt izvoare de apă minerală, iar la Puscovul-Prasazi, în partea de V, se găseşte sare în pământ.
În termen mijlociu se fabrică aci anual 394 hectol. țuică și peste 980 hectol. vin.
Gîndaci de mătase se cultivă în mare cantitate.
Stupi cu albine sunt 36.
Comerciul se exercită în com. de 6 cîrciumari.
Șoseaua principală a com. se desparte în patru ramificațiuni și leagă com. Moreni cu Edera, Ghirdoveni, Ditesti și Gura Ocniței.
E brăzdată de dealurile: Fața, Cîrlanul și Viisorul, spre E; Mara, Cîrstianul și Pleșa, spre V. Afară de aceste dealuri mai sunt: Piscul-Lupoaia, Rîpa Tuicanilor, a-Poenei, a-Tronăresei și a-Marichii.
Afară de rîul Cricovul Dulce, este străbătută de văile: Dobreștilor, Sîngerisul, Păcurei, Puscovul, Tisei, Făureasa și Frasinului.”
Prezentare Moreni în „Urbanismul – Monitor al Uniunii Oraşelor din România”, an 1937.
„Regiunea Moreni-Gura Ocnitei-Ochiuri. – Moreni este situat in Westul departamentului Prahova, pe malul Cricovului, la cca. 280 m. altitudine, inconjurat de coline care ating inăltimea de 350 m.
Există două grupe de exploatare: santierele Cricov, Tincani si Pascov asezate pe versantul de Sud al anticlinalului si santierele Bana, Stavropoleos, Pascovel si Pleasa asezate pe versantul din Nord.
Exploatarea intensivă a zăcămintelor din Moreni este relativ recentă. In 1905, furniza cca. 41.830 t. petrol brut; in 1925 productia se ridica la 1.073.803 t. si atinge astăzi 1.451.685 t. reprezentând 30,06% din productia totală a României.”